Şi plec, şi zbor,
Privesc şi zâmbesc
Alung teama şi iubesc.
Vorbesc şi cânt,
Dansez şi râd,
Alung timpul şi m-ascund.
Alerg şi mă furişez
Mă cauţi şi mă găseşti
Stai cu mine-apoi şi nu te mai las să pleci.
E-un joc, trişez.
Dacă n-ar fi aşa,
Nu m-aş mai juca…
By tipa care stă căţărată în pom. 
frumoasa poezia….made by tipa din pom
Bianca — April 4, 2007 @ 6:16 pm
Sigur e pom şi nu-i copac? Nu le am eu cu poeziile, dar sună minunat. Cred.
Alex Trusk — April 4, 2007 @ 6:49 pm
Mulţumesc. Pom sau copac… e cam acelaşi lucru (aşa spune Dex-ul) însă mie-mi place să-i spun pom.
Cornelia — April 4, 2007 @ 6:53 pm