podeaua rece, ferestrele triste,
străzile-ngheţate, copacii pustiiţi.
liniştea doboară frunzele la pământ…
lumini se desprind din orizont
şi se îndreaptă spre mine
aşteptând să le ating -
e rece, linişte, întuneric iar şi gol.
doar eu mă plimb.
Cuvintele nu au rău de înălţime.
podeaua rece, ferestrele triste,
străzile-ngheţate, copacii pustiiţi.
liniştea doboară frunzele la pământ…
lumini se desprind din orizont
şi se îndreaptă spre mine
aşteptând să le ating -
e rece, linişte, întuneric iar şi gol.
doar eu mă plimb.
RSS feed for comments on this post. TrackBack URI
Powered by WordPress
Frumos
alexandrog — October 29, 2007 @ 11:42 pm
vântul mă împinge
frunzele le-alungă
eu mă întind.
ai uitat să scrii de vânt şi eu deviez aicea.
R — October 30, 2007 @ 9:38 am
Mi-a placut. Poti sa scoti volum de poezii….
Ioana — October 30, 2007 @ 11:56 am
Mi-a placut. Poti sa scoti volum de poezii….
Ioana — October 30, 2007 @ 11:56 am
@R frumos

@Ioana la bătrâneţe
Cornelia — October 30, 2007 @ 4:16 pm
totusi o alta sugestie ca ultim vers
in loc de de “doar eu ma plimb”
“doar eu aici, sus in pom”
sau poate nu e necesar ultimul vers…
thian1899 — October 30, 2007 @ 6:17 pm
Ideea era să fac un fel de concluzionare prin intermediul ultimului vers.
Cornelia — October 30, 2007 @ 6:23 pm
heeei foarte frumos! keep them coming!
smokingcoolcat — October 30, 2007 @ 11:13 pm
Merci, merci frumos.
Cornelia — October 30, 2007 @ 11:30 pm
a iesit bine
thian1899 — October 31, 2007 @ 4:05 pm