Experimentul #1
Uneori e bine să te deconectezi de la preocupările ordinare şi să pleci singur într-un loc liniştit ca să îţi reedifici gândurile. Şi mai apoi, chiar şi o adiere de vânt îţi poate schimba starea de spirit.
În acel minut am simţit că sunt prinsă la mijloc între cabluri, prize, butoane, şi maşinării. Forma lor perfect construită şi ceea ce puteau să facă… mă deprimau groaznic aşa că am decis pe loc c-ar fi timpul să-mi iau cearcănele în buzunarul drept şi să plec.
În seara aia, totul era cald şi aproape prietenos. Puteam să simt că asfaltul era cald şi scările clădirilor la fel, adierea vântului plăcută… iar frunzele şuşoteau necontenit poveşti de adormit pentru trecătorii lipsiţi de somn. Lumina străzii era veselă căci descoperea texte scrise cu marker-ul permanent pe ziduri şi se oglindea în ferestrele blocurilor.
Aş fi stat singură pe scările alea până dimineaţă, mă împrietenisem deja cu ele şi nici nu m-aş fi plictisit atâtea ore acolo. Aş fi stat pur şi simplu şi aş fi privit cum întunericul ar naşte lumina, cealaltă lumină.
Atmosfera aia s-a dovedit a fi perfectă pentru a-mi orândui gândurile în ordine alfabetică, după mărime şi importanţă doar cufundându-mă în liniştea aia cumplit de candidă.
Blogul ăsta se transformă în altceva.
în ceva frumos
Mulţumesc. Sper…
In ceva mai bun. Pentru mine devine mai placut de citit, cu posturi de genul acestuia.
Uau, ce comentarii. Asa naspa era inainte?
Tu ce zici?
Eu nu am voie sa spun. E ca la poezie: ori nu intelegi ca esti prost, ori nu intelegi ca-i autorul prost. Problema e ca nu-i chiar asa de usor sa alegi o varianta in ceea ce priveste blogurile cu idei personale. Nu mie. Sunt oameni care au destul bagaj artistic sau literar sa-si dea cu verdictul. Eu nu mi-s ala.
saaaaaau…
Pot, dar n-o fac sa nu te superi aiurea.
Aam înţeles.
Cornelia, singurul pe care as putea sa ti-l spun e ca esti minunata. Si de fapt cred ca ti se reflecta starea de spirit in fiecare post.
“E foarte frumos, Cornelia. Ai ce spune, intr-adevar. Posturile tale sunt foarte interesante. Ca tot veni vorba, nu prea am mai citit persoane ca tine. Si am citit cateva. Tine-o in continuare asa. Se vede ca nu scrii la plictiseala. Sunt convins ca toata lumea te citeste cu drag, mai ales cand isi plimba ochii prin intamplarile tale - si doar ale tale. In randurile acestea virtuale se plimba necontenit imaginatia si imbinarea armonioasa a termenilor invelite frumos intr-o pasiune pentru literatura. Nimeni nu a facut ce-ai facut tu. Si stiu cand vor veni prostii aia si-ti vor spune ca totusi nu ai nimic special in ceea ce priveste blogul… striveste-i, fiindca ei nu stiu despre ce vorbesc; ei nu te cunosc; ce stiu ei despre ce vrei tu sa scrii aici?! Poate vei trai cu senzatia ca vor sa te ajute, sau vor spune ca mai bine te jignesc sperand s-o iei ca pe-o depasire de sine, ca pe-un elan, decat sa te scufunzi in propria suparare, incapatanandu-se ca un stabilopod in fata propriei dezvoltari - dar sa nu-i crezi! Vor sa te destrame! Cine sunt ei sa te schimbe? Cine sunt ei sa-ti spuna chiar si un adevar?! Ei te-au jignit - ASTA conteaza. Oamenii care te jignesc nu merita ascultati, caci sunt niste boi needucati. Niste lasi. Ei nu au curaj decat sa critice. Ce?! Crezi ca au trecut si ei prin asa ceva? Crezi ca au avut blog si s-au lasat fiindca au recunoscut in sinea lor ca efectiv nu au nimic de spus? Nu. Lumea te va citi in cotinuare no matter what. Te vor ocari cat vor vrea, dar tu vei ramane in picioare. Lumea te va simpatiza si se va alia impotriva lor. Vei primi commenturi frumoase - o reflectare a posturilor tale. Nimeni nu are voie sa strice liniaritatea acestui blog! Sunt niste nesimtiti si niste idioti. Cine sunt ei sa provoace conflicte? Iar tu de te vei gandi macar pentru o secunda sa accepti provocarea literara in a te depasi, sa nu uiti un lucru: ei se vor fali pan’ la cer cu faptul c-au reusit sa te schimbe. Sa nu le dai ocazia sa se laude cum ca “uite, am criticat-o si s-a schimbat. i-am aratat un drum mai frumos decat al ei si ea chiar s-a dus”. Cunosc genul acesta. Vor deveni sarcastici intr-o explozie sincera de fraze, apoi nu vor mai intra pe forumul tau si vei scapa de ei. Blogul va deveni din nou ecou de ‘Ce frumos scrii, Cornelia’.”
Lol, dar sunt deschisă şi criticilor.
nu cred ca era adresat tie postul, ci cititoarei tale “convinse” … parerea mea
and the award goes to…
si yo care ma gandeam ca n-avem bloggeri prin oras …dar la experienta mea prin “blogareala” ma asteptam sa graiesc o prostie ca asta… bottom line : i like it 
… si cum sunt si “pisces” ma regasesc in postul de mai sus …
….cam de 2-3 ori pe saptamana ajung sa cutreier strazile singur ptr. un concediu al neuronilor ….si toate peisele se aseaza ca intr-un puzzle …
Stay happy
aaa in sfarsit am inceput si eu un blog, de luni de zile tot vroiam sa fac unu , daca dai un click esti al doilea vizitator , de vreo 2 zile de cand am inceput sa postez
)
fiulrisipitor.wordpress.com