Despre nimic în mod deosebit

Trăiesc în minte cu ideea că orice orice om pe care ajung să îl cunosc sau orice decizie pe care o iau au să-mi schimbe/influenţeze într-un anumit punct din viitor existenţa. Unele lucruri se întâmplă pentru că aşa trebuie să se întâmple, deşi pe moment par că se întâmplă degeaba/fără rost. Probabil că trăirea asta e ca un puzzle care până la final o să completeze cu până la cele mai mici piese. Oi afla eu.

Au, m-a pişcat un ţânţar!

Pe sfârşit de august se pare că activităţile de vacanţă sunt cele mai intense având în vedere data la care ne aflăm (adică la douăzeci şi patru de zile depărtare de finalul dramatic al concediului pentru elevi). Toată lumea se îmbulzeşte să se deplaseze spre litoralul Mării Negre (iar asta ne-o arată şi ştirile de la ora cinci, unde aflăm cu stupoare numărul maşinilor ce au plăcutul obicei de a se ciocni) cu tone de bagaje după ea, cremă solară şi voinţă de a sta pe plajă la orele în care Soarele îşi arată puterea maximă (aici tot ştirile de la ora cinci ne edifică în legătură cu nenumăratele cazuri de insolaţie prezentate la spitale). Totul e ca un mic spectacol de vară care pe zi ce trece se transformă tot mai mult într-o comedie. Imaginaţi-vă deci cum ar fi dacă toate astea ar fi puse în scenă şi râdeţi. Dacă puteţi. Ah, şi mulţumiţi ştirilor de la ora cinci.

Ştiaţi că… piţipoancele nu citesc doar CoolGirl ci şi bloguri? Ba mai mult, au prins şi obiceiul de a comenta.

Multe bloguri sunt degeaba. Deci dacă ai blog şi ţi-e pagina plină de AdSense/alte porcării şi conţinut copy-paste de trei lei juma’, posturi de două rânduri juma’, şapte mii de butoane pentru RSS, şi bannere de neam prost, eşti degeaba. Ca blogger, zic. Spamezi şi poluezi blogosfera în acelaşi timp.

Unele zile par fatale atunci când încontinuu se aud sirene de ambulanţe, vezi pe stradă un om pe jos nemişcat doborât de căldură şi case luând foc. Imaginea e tristă şi te gândeşti că aia n-a fost o zi prea norocoasă. Să terminăm însă cu frântura asta tristă că nu şade bine.

Concluzia ultimei săptămâni este că nu e bine să treci pe lângă câinii de prin Galaţi la orele fragede ale dimineţii în timp ce aceştia îşi hodinesc burţile pe asfalt pentru că există posibilitatea de a fi atacat/ă aiurea. Şi nu de unul singur, ci de o gaşcă de câini, că-s solidare animalele astea.

Writer`s block s-a vindecat parţial.

I`ll be back.