|
Scris @ 06.05.08 by Cornelia @ 9:29 pm
Câteva titluri ce merită menţionate şi o foarte foarte mică descriere. Menţionez că le-am văzut pe toate, deci nu recomand în neştiinţă de cauză. Chuck Personajul principal cu acelaşi nume ajunge să asimileze printr-o pură întâmplare anumite informaţii ale serviciilor secrete de importanţă naţională şi de-a lungul serialului va încerca să se obişnuiască cu această statură. Dexter Nu, nu desenele animate. E povestea lui Dexter, poliţist în Miami şi criminal în serie în acelaşi timp. Un criminal „bun”… şi la propriu, şi la figurat. Gossip Girl Un serial cu adolescenţi, elevi la şcoli de elită din New York în cadrul cărora apar diverse conflicte datorate ori condiţiei sociale, ori… relaţiilor amoroase dintre ei. Puţin aer telenovelistic, dar rulează fin. Greek Greci. Sau mai bine zis… e un serial cu studenţi, frăţii, petreceri, certuri dar şi iubiri. Ce mai, o nebunie. Grey’s Anatomy O adunătură de medici plus o adunătură de medici în devenire înmulţite toate cu picanterii dar şi cu realitatea crudă a vieţii în spital şi a vieţii de medic. Preferatul meu, aş spune. Heroes Mult SF, mulţi oameni cu puteri speciale şi la fel de multe efecte speciale. Într-o lume în care unii pot rupe bariera timpului sau pot zbura… apare şi imprevizibilul. Un serial aş putea spune… lipicios. Adică, dacă te apuci să-l vezi, nu ştiu dacă te mai dezlipeşti ore bune de lângă monitor. Lost Un avion, o insulă, câţiva oameni curajoşi pierduţi pe insula respectivă şi o multitudine de mistere şi suspans. Aşa pot descrie serialul ăsta. Foarte bine construit şi poate mai lipicios decât anteriorul. Prison Break O închisoare… două închisori… să mai număr? Nu ştiu, dar voi afla asta în următorul sezon. Ideea e că genialitatea acestui serial e dată nu de evadarea propriu-zisă menţionată în titlu, ci de personajul principal, însuşi genial. Mai multe n-are rost să zic, e plin internetul de informaţii despre serial. Private Practice E o bucată ruptă din Grey’s Anatomy, la propriu, doar că e îndulcită şi cu puţină comedie… şi amor. Are doar un sezon deocamdată. Relaxant aş zice. Pushing Daisies Nu ştiu cum să clasific Pushing Daisies. Ar trece poate printr-o triere imposibilă. O combinaţie dintre dramă, comedie, SF şi parodie? Sunt subiectivă. Oricum, e un serial amuzant. Ned, personajul central, un tip care poate învia tot ce nu mai trăieşte, la propriu, doar printr-o singură atingere. Însă… ce se întâmplă dacă îi atinge încă o dată după ce îi învie? Veţi afla. Samantha Who Samantha, victimă a unui accident, îşi revine după ceva timp de stat în comă cu memoria ştearsă şi cu personalitatea dată peste cap. Siropos şi adorabil. That 70s Show Old school never dies. Asta o ştie toată lumea. And retro never dies. Aşa e şi That 70s Sow - nemuritor. E ca un fel de pastilă de 20 minute de amuzament. O pastilă ce conţine câţiva tineri ce trăiesc în anii ‘70 şi încearcă pe cât posibil să se distreze dar să se şi maturizeze. So, be groovy. Be very groovy. The 4400 4400 de oameni cu puteri deosebite. Şi mai mult nu mai ţin minte… The Big Bang Theory Smart is the new sexy! Nimic nu e mai plăcut decât umor inteligent ambalat frumos în doze de câte 20 de minute. Atunci când doi tipi foarte deştepţi - geeks - dar puţin cam izolaţi de lumea de afară iau contact cu vecina blondă şi amabilă/drăguţă… lucrurile devin mai interesante. A fi geek e foarte mişto şi dacă te uiţi la serialul ăsta o să fii cu siguranţă de acord cu prima mea afirmaţie The IT Crowd Umor englezesc inteligent. Gaşca de la IT. Şi nu mai zic nimic. The O.C. The Orange County. Fete şi băieţi de bani gata dar şi un personaj cu mai puţini bani încearcă să se integreze în societatea de vârf. Top Gear Maşini, zic. FUN! FUN! FUN! Tags: Cool Comentarii: 14 Comentarii |
|
Scris @ 06.03.08 by Cornelia @ 10:08 pm
Azi, am văzut în treacăt la TVR o emisiune, talk-show, la care luau parte Mircea Geoană şi Emil Boc. Mă rog, se discutau diverse probleme legate de procentele pe care le deţine fiecare din partidele de care aparţineau cei doi în cadrul Guvernului sau chiar în cadrul rezultatelor obţinute în urma alegerilor recente şi nu numai. Că după 10 minute de contraziceri n-au ajuns la niciun consens în ceea ce priveşte cifrele e de înţeles, dar că nu se lăsau unul pe altul să vorbească… îndeosebi Geoană dădea dovadă de o mare prostie şi o lipsă totală de diplomaţie aruncând cu diverse fraze către Boc, care treacă-meargă încerca să se ţină pe poziţii. Toată discuţia asta nu a putut decât să-l facă pe Geoană să pară un mic papagal pesedist. Care este Mno, acum eu mă întreb… dacă ei, politicienii se atacă în aşa hal în faţa unei întregi ţări oare ce fel se comportă unii cu alţii în timpul liber?! Tags: Politică Comentarii: 6 Comentarii |
|
Scris @ 06.01.08 by Cornelia @ 5:06 pm
Nu ştiu de ce, dar mi-am dorit dintotdeauna să mă pot duce şi eu să votez. Uite că a venit şi momentul ăsta. Acum ceva minute m-am îndreptat spre secţia de votare, am scanat puţin listele alea pe care erau scrişi cei care pot vota şi la ce secţie iar într-un final m-a îndrumat un domn spre secţia de votare de care aparţineam. M-am dus eu încântată să dau buletinul şi să dau să votez… şi numai bine că nu eram pe listă Eu credeam că e mare complicaţiune să pui ştampilele alea, dar neah, n-a fost. Mi-a luat puţin timp până ce să dau foaie cu foaie şi să îmi găsesc favoriţii, dar într-un final i-am dat de capăt. Am fost întrebată dacă m-am descurcat şi le-am răspuns zâmbind că da, apoi am băgat buletinele de vot în urne, mi-am luat buletinul şi am plecat mulţumită că mi-am exercitat dreptul şi îndatorirea mea de cetăţean! Concluzia mea este că e bine să te duci la vot, indiferent de candidaţii care există deoarece numai aşa poţi valorifica părerea ta ca şi cetăţean referitoare la viitorul oraşului tău. Şi chiar dacă mulţi nu se duc şi se scuză că acei candidaţi nu sunt tocmai cei potriviţi sau sunt în alte feluri… atunci cred că dau dovadă de nepăsare Mmm… sunt curioasă care vor fi rezultatele Tags: Personal şi Politică Comentarii: 3 Comentarii |
Am zis că am să plec de acolo şi n-am să apuc să mai votez, dar doamnele alea m-au trecut pe lista suplimentară (sau ceva de genul ăsta). O altă domnişoară mi-a înmânat ştampiluţa de fişele alea de vot şi am plecat să votez. 
|
Scris @ 06.01.08 by Cornelia @ 11:46 am
Adică 1 iunie Am încercat să scriu în repetate rânduri un text frumos despre vară, despre ziua copilului, despre marea zi de votare şi despre zilele ce au rămas până la vacanţă, dar am eşuat lamentabil. Când mă gândesc la vară îmi vin în minte cuvinte ca: vacanţă, libertate, îngheţată, plajă, momente memorabile cu cei apropiaţi, fotografii multe, acea vacanţă mare de dinainte de clasa a XII-a - şi mintea îmi stă fixată doar asupra unui gând - că e ultima vară mai „liberă” cât sunt la liceu şi e foarte posibil să fie şi ultima vară de care pot profita să o petrec cât mai frumos posibil, aici, în oraş. Deci da, să reţin să nu o irosesc. Mno, azi când m-am trezit şi uitasem că e ziua copilului dar nici nu am băgat prea tare în seamă ideea consolându-mă cu gândul că eu deja nu mai sunt copil - vârsta nu m-ar „lăsa” dar văzând că astăzi toţi se simt „copii” am zis… bine, e şi azi ziua mea M-aş fi dus astăzi să votez… şi mă duc! Să nu credeţi că ratez mai ales eu asta Aşadar, pentru că suntem copii… astăzi ne jucăm:
Tags: Personal şi Politică şi Cool Comentarii: O părere |
|
Scris @ 05.29.08 by Cornelia @ 3:57 pm
Despre Curentul Atlanticului de Nord n-aveţi decât să învăţaţi la şcoală, dacă n-aţi învăţat deja Despre ăla emo vă povestesc eu. Eu nu înţeleg cum de toţi jurnaliştii ăştia şi-au dat seama abia după MULT timp că da, există copii de-ăştia emo şi la noi în ţară. Iiiiincredibil. Ce chestie. Acum putem dormi noaptea pentru că suntem şi noi, românii, în rând cu lumea. În ultimele zile am citit foarte multe bancuri cu emo de-ăştia, unele mai seci ca altele. Cred că s-a spart conducta cu bancuri cu emo… De când cu sinuciderea aia (citiţi şi voi pe net, eu nu mai repet) s-au trezit toţi că bre, a fi emo e nasol şi implicit hai să-i intervievăm (era un penibil de-ăsta care arăta ca o fată la Antena3 şi vorbea despre cât de senisibili şi romantici sunt emoizii ăştia), să facem proteste şi altele. Mno, şi uite cum se duce atenţia spre copii de-ăştia fără educaţie în loc să se ocupe lumea cu chestiuni mai importante. Una peste alta, părerea mea despre aceşti emo e că… se plictisesc şi nu vor decât să iasă în evidenţă, în mod negativ. Şi mai cred că e bine să-i lăsăm în pace şi să nu le mai dăm atâta atenţie, pentru că, oricum, la un moment dat o să le vină şi mintea la cap. Întrebarea mea finală este… dacă tot va păli magia curentului emo (cu siguranţă va păli) oare o să vină şi un curent de-ăla în care oamenii să fie super fericiţi? Nu de alta, da’ unul de-ăla chiar mi-ar plăcea Tags: Naşpa şi Social Comentarii: 2 Comentarii |
|
Scris @ 05.27.08 by Cornelia @ 8:32 pm
În ultimele săptămâni ni s-au tot băgat pe gât minciuni electorale, pliante, fluturaşi; am fost nevoiţi ca de fiecare dată când întorceam capul ochii noştri să dea de mutrele candidaţilor la primările şi consiliul judeţean (nu ştiu dacă există stâlp pe care n-a fost lipit vreun afiş). Bun, şi cum astea parcă nu ar fi fost de ajuns… mă trezesc acum vreo 45 de minute că e gălăgie prin cartier (bun zic, o fi ăia cu vreo maşină ce face propagandă). Se auzea muzică de-aia populară şi ritm de manea. Mno, zic că poate se opreşte, cine ştie ce-o fi. Numai că la un moment dat se aude din ce în ce mai tare şi se mai aude cum ţipă o duduie la un oarecare microfon. Îmi zice fratele că e undeva o scenă, îl iau de mânuţă şi mergem să vedem ce şi cum. Ghidată de sunet, am descoperit locul din care se auzea zgmotul şi nu mare mi-a fost mirarea când am văzut că undeva, printre blocuri (alea gri, da) era amplsată o ditamai scena, unde era adunată destul de multă lume (din cartierul minunat, bine-nţeles). Era campanie electorală făcută de Marius Stan. Se auzea ceva manea, Jaga-Jaga, şi erau chiar unii care dansau. Chestia asta m-a frapat Înţeleg, acum e la modă să se organizeze astfel de concerte, dar totuşi, nu pui ca tot ţăranu’ manea, din simplu motiv că locaţia concertului e undeva mai la marginea oraşului. Asta mi se pare cea mai mizerabilă chestie posibilă!
Şi ce e mai trist e că ăia care au venit la concert vor zice ceva de genul: „Uite ce capabil e Stan ăsta, ne aduce muzică aici în cartier! Hai să-l votăm!”. Trist şi de prost gust (concertul, zic). Concluzia? A început să mă dezguste politica asta. Tags: Politică şi Naşpa Comentarii: 8 Comentarii |
| « newer posts | previous posts » |
